Depresia

Well inca un topic xD
Ce parere aveti despre aceasta stare? Vi s-a intamplat si voua?

"Depresia cauzeaza tulburari mari de comportament si afecteza viata de zi cu zi,provicand chiar si decesuri sau suicid in cazul persoanelor care cedeaza psihic.Acesta "boala" nu are leac,o data ce o persoana sufera de depresie,oricat de multe medicamente are lua sau tratament,ea poate re-aparea in orice moment si prezinta simptome mai grave de cat cea precedenta.Poate aparea la oricine,ne importand varsta sau situatia materiala,afectand in egala masura.
Exista mai multe tipuri de depresie.La adolescenti este frecvent intalnita si poate disparea daca e o forma specifica varstei.La adulti pe de alta parte,e mai greu,dar depinde si de modul de a trata situatia. "

Well cred ca eu sunt prima din nou xD

Eu stiu ca sufar de acea stare emotionala numita "depresie"
Devine din ce in ce mai ciudat insa nu stiu de ce si oricat m-as gandi nu gasesc o cauza care sa imi dea o astfel de stare.
As putea zice uneori ca e "vina" lui dar nu cred asta, sunt eu obsedata dar nu cred ca (,) chiar asa de tare.
Am inceput sa nu mai dorm deloc noaptea si nu e din cauza ca eu nu vreau sau ca beau cine stie ce inainte sa dorm,a pur si simplu pentru ca nu pot.
Eventual adorm ora visesz ceva oribil (de cele mai multe ori in legatura cu el) iar apoi ma trezesc speriata si imi e frica sa adorm la loc (chiar daca nu mi-ar fi frica nu as putea sa adorm.)
Nu stiu de la ce, eu inainte de toata asta eram o fire foarte linistita chiar daca nu eram cum ar trebui sa fiu. Paream o persoana normala dar de cand este el nimeni nu ma mai recunoaste chiar nimeni nici macar parinti si matusa mea cu care am mai stat.
Toti au incercat sa faca ceva dar mai rau au facut, sa ma indeparteze de el nu este o solutie. Eu stiam ca nu trebuie sa faca asta inca de la inceput dar nu m-au ascultat asa ca acum sper ca au invatat ei ce inseamna sa ii ei cumva ceva la care tine foarte mult.
Acel "experiment" nu a fost cel mai bun lucru pentru mine.
Sunt trista tot timpul,imi e teama permanent de gandul ca as putea pati acel lucru din nou , imi e teama de gandul ca odata el va pleca si va disparea pentro todeauna. Ma simt vinovata pentru toate lucrurile care se intampla in jurul meu, imi e greu sa ma mai concentrez asupra unui lucrur, imi e greu sa mai mananc si de multe ori ma gandesc ca stau degeaba aici si cu miune si fara mine ar fi la fel, nu ar fi nimeni ca sa imi simta lipsa si care sa planga dupa mine. Sunt nelinistita mai mereu si nici nu pot socializa cu cineva prea bine, ma enervez din orice asa ca nimeni nu mai vorbeste cu mine de teama ca as putea face ceva.Uneori devin foarte agresiva dar imi trece tot la fel de repede.

Pentru depresia mea medicamentele nu ajuta ,ele imi fac si mai rau si ma fac sa ma simt mai rau cu ele sau fara ele e acelasi lucru, deci prefer sa nu ma distrug in totalitate.
Am fost si la o multime de doctori dar imi zic acelasi lucru, deja m-am saturat si de ei si de toata lumea >>''' vreau doar sa stau cu el, sa il vad mereu langa mine si restul sa ma lase in pace.